O psihanalistă din Franța, Cynthia Fleury, susține că societatea devine tot mai resentimentară și că trebuie să învățăm să nu mai menajăm oamenii ranchiunoși, care ajung să voteze lideri considerați „alienați”.
Într-un interviu acordat pentru publicația HotNews, filosofa și psihanalista explică că ranchiuna este o stare distructivă, care trebuie combătută, nu ignorată. Fleury afirmă că resentimentul nu trebuie subestimat, fiind o otravă care ne afectează profund societatea și democrația.
Potrivit acesteia, resentimentul nu se limitează doar la nereușitele economice, ci poate fi alimentat și de nedreptățile sociale și economice, însă nu reprezintă o explicație completă pentru această stare. „Nedreptățile sociale le oferă resentimentarilor un motiv de a se exprima, dar nu e adevărat că aceștia sunt doar victime ale circumstanțelor”, explică Fleury.
Ce înseamnă resentimentul și cum se manifestă în societate?
Filosofa afirmă că resentimentul este o ruminație continuă, o fierbere toxică în interiorul nostru, care se manifestă printr-o stare de victimă perpetuă. „Este ca și cum ai purta ochelari fumurii, iar lumea pare mult mai întunecată și mai pesimistă”, spune Fleury. Aceasta explică că resentimentul apare pe fondul unui deficit de simbolizare și de sublimare, fiind o construcție psihică bazată pe fantasmă și delir interpretativ.
- Resentimentul nu este o traducere a suferinței reale, ci o construcție mentală
- Poate apărea chiar și fără o suferință obiectivă
- Se menține în timp printr-o stare de auto-justificare
- Blochează capacitatea de a vedea diversitatea și frumusețea lumii
Ce consecințe are resentimentul asupra societății și individului?
Fleury avertizează că persoanele blocate în această stare devin deresponsabilizate și se identifică exclusiv cu rolul de victimă. „Se deresponsabilizează și se esențializează pe sine, considerând că totul li se cuvine și că nu au nicio responsabilitate pentru propriile acțiuni”, explică ea. Această stare duce la o închidere în cercul interior al resentimentului, care afectează atât gândirea, cât și relațiile sociale.
Specialista subliniază că, pentru a proteja democrația, trebuie să învățăm să gestionăm și să combatem această ranchiune, pentru a evita ca votul și deciziile politice să fie influențate de resentiment și nu de rațiune. În opinia sa, resursele pentru a face acest lucru există și trebuie folosite pentru a construi o societate mai echilibrată și mai deschisă.
În concluzie, Cynthia Fleury consideră că, dacă nu vom combate ranchiuna și resentimentul, vom risca să ne îndepărtăm și mai mult de valorile democratice și să permitem liderilor „alienați” să ajungă în fruntea deciziilor importante pentru societate.