Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat motivele pentru care salariile din sectorul public cresc mai mult la vârful administrației, în timp ce la nivelurile de bază majorările sunt minime sau inexistente. Aceste diferențe sunt rezultatul unui sistem dezechilibrat și al constrângerilor bugetare ale țării.
Potrivit lui Bolojan, modificările repetate ale legii salarizării au generat discrepanțe majore între angajați cu atribuții similare, accentuând inechitățile în sistem. El a subliniat că aceste diferențe au fost cauzate, în parte, de modul în care au fost acordate sporurile și beneficiile de-a lungul timpului, creând un cadru inechitabil.
Citește și: Ajutor pentru încălzire 2026–2027 în Vaslui. Cererile se depun până pe 15 octombrie
De ce salariile la vârful statului cresc mai mult decât la bază
Ilie Bolojan a explicat că una dintre principalele cauze ale dezechilibrului salarial o reprezintă modul în care au fost acordate sporurile și beneficiile în timp. El a menționat că legea salarizării a fost un angajament al României în cadrul programului PNRR, fiind esențială pentru absorbția fondurilor europene.
- Absorbția a peste 770 de milioane de euro din fonduri europene
- Necesitatea aprobării legii până în toamnă pentru a primit banii
- Responsabilitatea Ministerului Muncii în promovarea legii
- Modificări repetate și introducerea sporurilor
- Discrepanțe între angajați cu atribuții similare
Limitările financiare ale României în creșterea salariilor
Premierul a evidențiat că posibilitatea de a majora salariile pentru toți bugetarii este restricționată de capacitatea financiară a statului. România colectează sub 30% din PIB la buget, fiind sub media europeană de aproximativ 40%.
Deși alocă deja 39% din venituri pentru salarii, această proporție depășește media europeană de 25%. Bolojan a afirmat că, în aceste condiții, creșterea salarială generalizată este dificilă, iar salariile demnitarilor sunt inevitabil mai mari, fiind o realitate de neevitat.
El a mai spus că, în timp ce salariile la vârful statului sunt majorate, la nivelul de bază creșterile sunt limitate, ceea ce duce la inechități și nemulțumiri în rândul angajaților din sectorul public.
Reacțiile oficiale și impactul acestor declarații indică o nevoie de reformare a sistemului salarial, pentru a reduce diferențele și a asigura o distribuție mai echitabilă a resurselor. În același timp, autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a crește capacitatea financiară a țării și pentru a evita dezechilibrele majore în sistemul bugetar.
Deși discuțiile despre legea salarizării continuă, rămâne clar că echilibrul între necesitatea de a recompensa performanța și constrângerile bugetare reprezintă o provocare majoră pentru guvernul României.