Sursă: Hotnews.ro
România a înregistrat o scădere a deficitului bugetar în primele șapte luni ale anului 2026, ajungând la 48,08 miliarde de lei, față de 76,44 miliarde de lei în perioada similară din 2025, anunță Ministerul Finanțelor. Ponderea în PIB a coborât la 2,34%, de la 3,99%, indicând o gestionare mai echilibrată a finanțelor publice.
Citește și: Transportatorii vasluieni pot achiziționa camioane electrice cu sprijin de la stat
Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, atingând 214,32 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu doar 2,9%, la 460,39 miliarde de lei. Creșterea veniturilor a fost susținută în special de TVA, care a înregistrat o creștere de 26,5%, și contribuțiile sociale, cu un avans de 6,7%. În același timp, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%, ajungând la 95,67 miliarde de lei.
Ce impact are reducerea deficitului bugetar?
Reducerea deficitului bugetar reflectă o gestionare responsabilă a resurselor, în condițiile în care statul a reușit să colecteze mai mulți bani fără a reduce investițiile, care au crescut cu aproape 24%, până la 76,51 miliarde de lei. Rambursările de TVA către companii au totalizat peste 20,4 miliarde de lei, iar plățile din fonduri europene și PNRR au avansat cu peste 60%.
- Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%
- TVA a înregistrat o creștere de 26,5%
- Cheltuielile de personal au scăzut cu 4,1%
- Investițiile au crescut cu aproape 24%
- Plățile din fonduri europene au avansat cu peste 60%
De ce a crescut costul datoriei publice?
Cheltuielile cu dobânzile s-au majorat cu 26,5%, ajungând la 40,12 miliarde de lei, reprezentând acum 2% din PIB. Această creștere rapidă a costurilor de finanțare a deficitelor anterioare indică o erodare parțială a economiilor făcute la salarii și o presiune asupra bugetului de stat.
Deși deficitul a fost redus, creșterea costurilor cu dobânzile și a datoriei publice ar putea influența echilibrul fiscal pe termen mediu. Autoritățile vor monitoriza evoluția acestor indicatori pentru a menține stabilitatea economică.
În concluzie, România a reușit să reducă deficitul bugetar, dar provocările legate de costurile datoriilor publice rămân o prioritate pentru gestionarea sustenabilă a finanțelor publice.