Sursă: Zf.ro
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, a subliniat importanța inteligenței artificiale (AI) în contextul economic actual, într-un discurs susținut în cadrul unei conferințe din București. Evenimentul are loc azi și marchează un punct de cotitură în dezbaterea despre viitorul digital al țării.
În discursul său, Badea a evidențiat că AI devine un subiect central pentru factorii de decizie, mai ales în domeniul bancar și financiar. El a precizat că discuțiile despre beneficiile și riscurile acestei tehnologii sunt din ce în ce mai intense, iar pozițiile devin tot mai antagonice. În timp ce unii anticipează o creștere rapidă a productivității și o transformare aproape miraculoasă a economiei, alții sunt mai sceptici și atrag atenția asupra riscului de supraevaluare a efectelor pe termen scurt.
Ce impact va avea inteligența artificială asupra economiei românești?
Potrivit lui Badea, estimările privind cheltuielile de capital pentru AI în 2026 indică o sumă de aproximativ 600 de miliarde de dolari, planificată de cei mai mari patru furnizori americani de servicii cloud: Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon. Aceste cifre evocă amintiri din perioada boom-ului „dot-com”, generând temeri legate de formarea unei noi bule speculative.
- Cheltuieli de capital planificate pentru AI în 2026: circa 600 miliarde de dolari
- Principalii furnizori: Microsoft, Alphabet, Meta, Amazon
- Riscul formării unei bule speculative similare cu cea din era „dot-com”
- Impactul asupra prețurilor bunurilor și serviciilor tehnologice
- Estimări privind câștigurile de productivitate în următorii ani
Provocările și oportunitățile pentru România în era AI
Analizând evoluția tehnologică, Badea a subliniat că, deși există riscul de supraevaluare, experiența anilor ’90 și a perioadei „dot-com” arată că, în ciuda crizelor, companiile care au supraviețuit au continuat să inoveze și să-și crească valoarea pe termen lung. În cazul României, adoptarea AI poate reprezenta o oportunitate majoră pentru creșterea competitivității sectorului bancar, al industriei și al serviciilor publice.
De asemenea, el a menționat că autoritățile trebuie să ia măsuri pentru a gestiona riscurile și pentru a stimula dezvoltarea tehnologică în mod responsabil. În prezent, în țară se află în curs de elaborare politici și strategii pentru integrarea AI în sistemul economic și social, cu accent pe inovare și securitate.
În concluzie, Badea a afirmat că viitorul AI în România depinde de modul în care factorii de decizie vor reuși să echilibreze beneficiile și riscurile acestei tehnologii, pentru a asigura o creștere sustenabilă și competitivă în economia globalizată.
